Conferință și dublă lansare de carte la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare în cadrul Simpozionului Național

După o deschidere marcată printr-o conferință privind „Relevanța doxologică a imnografiei ortodoxe și importanța misionară a cântăreților de strană în viața Bisericii”, cea de-a doua zi a Simpozionului Național „Sfântul Ioan Damaschin  – teolog și imnograf al Bisericii de Răsărit” a adus în atenția publicului băimărean o nouă serie de evenimente religioase.

Evenimentul, organizat pe durata a două zile (4-5 decembrie) de către reprezentanții Domeniului de Teologie Ortodoxă „Justinian Arhiepiscopul” al Facultății de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, s-a desfășurat în cea de-a doua zi de manifestare în sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”. Aici, în acompaniamentul comunității academice: cadre didactice, personalități culturale și studenți, s-a desfășurat conferința cu tema „Teodoxia dogmatică la Sf. Ioan Damaschinul” și dubla lansare de carte: „Dimensiunea divino-umană a filantropiei creștine în viziunea bisericii ortodoxe” și „Sfântul Ioan Damaschinul. Despre relația omului cu Dumnezeu. Interpretarea Canonului Învierii Domnului Iisus Hristos” – autor pr. conf. univ. dr. habil. Adrian – Gheorghe Paul.

„Ne bucurăm că după prezența în Aula Magna a Centrului Universitar Nord din Baia Mare, ne aflăm astăzi în catedrala cărților, la Biblioteca Județeană Petre Dulfu pentru a vorbi despre teodoxia dogmatică a Sfântul Ioan Damaschinul, a celui care nu este doar un simplu apărător și restaurator al cultului icoanelor la începutul secolului al VIII-lea, ci este socotit și ca fiind sintetizatorul prin excelență care a adunat toată învățătura Bisericii Ortodoxe Răsăritene din perioada de aur a mărturisirii ei, respectiv a Sfinților Părinți din perioada patristică” – punctează pr. conf. univ. dr. habil. Adrian – Gheorghe Paul.

Dintre membrii prezidiului prin ale căror prelegeri și prezentări au atribuit noi valențe subiectelor religioase aflate în dezbatere, amintim: Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul – Arhiereu Vicar al Maramureșului și Sătmarului, pr. prof. univ. dr. habil. Mihai Himcinschi – decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, pr. conf. univ. dr. habil Adrian Gheorghe Paul – Domeniul de Teologie Ortodoxă Baia Mare, fost conf. univ. dr. Ștefan Vișovan și conf. univ. dr. habil. Ioan Mircea Farcaș – decanul Facultății de Litere din Baia Mare.

Perspectiva dogmatică a Bisericii Ortodoxe Române, precum și antiteza dogmă – dogmatism sunt două dintre principalele subiecte pe care Simpozionul Național le are în vedere și asupra cărora pr. prof. univ. dr. habil. Mihai Himcinschi acordă atenție, îndemnând la integrarea dogmelor în stilul de viață uman:

„Titlul Simpozionul Național a răspuns acestei provocări, aceea de a vedea cu adevărat de ce Biserica Ortodoxă Română este atât de dogmatică. Nu trebuie să ne sperie atât de mult termenul de dogmă, ci ar trebui în schimb să ne sperie termenul de dogmatism. Acesta desparte teoria de aplicarea practică a dogmei. O dogmă fără viață este o ideologie de-a dreptul diabolică, dogmatismul mai exact, este diabolic. Dogmele vor înceta la sfârșitul vieții, au valabilitate. Este necesar ca poporul să le înțeleagă și să le convertească în modul de viață. De aici termenul pe care l-am folosit – teodoxolgia – a-l slăvi pe Dumnezeu, că orice cântare este dogmatică, adică transmite o învățătură de credință” ­– punctează pr. prof. univ. dr. habil. Mihai Himcinschi.

Pr. prof. univ. dr. habil. Mihai Himcinschi alături de Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul – Arhiereu Vicar al Maramureșului și Sătmarului

Rațiunea, specifică doar omului, este elementul esențial în procesul de înțelegere a dogmelor, dar și în relația cu Dumnezeu:

„În <<Dialectica>>, Sfântul Ioan Damaschinul a pus mare preț și pe rațiune. Dogmele sunt conforme rațiunii. El spune în ceea ce privesc dogmele și raportul cu Dumnezeu că <<nu pot să îl iubesc pe Dumnezeu dacă nu îl cunosc>>. În procesul acesta al cunoașterii un rol determinant îl are rațiunea, așadar, pentru că doar omul este rational. Sfântul Ioan Damaschinul ridică rațiunea la justa ei valoare și nu o autonomizează” – subliniază același preot și cadru didactic.

Partea a doua a evenimentului a fost marcată prin prestația Coralei „Sfântul Ioan Damaschinul” a Domeniului de Teologie a Facultății de Litere din cadrul CUNBM, care a generat momente înălțătoare prin susținerea unui concert de colinde tradiționale.

Corala „Sfântul Ioan Damaschinul”

Volumul „Sfântul Ioan Damaschinul. Despre relația omului cu Dumnezeu. Interpretarea Canonului Învierii Domnului Iisus Hristos” prezintă sintetizat o interpretare proprie autorului privind Catavasiile și Canonul Sfântului Ioan Damaschin, care conform acestuia, nu mai fac parte din structura programului liturgic:

„În Ajun de Sfântul Nicolae în care facem daruri, m-am gândit și eu să vin cu un dar. Un dar de carte, un dar pe care îl dăruiesc Sfântului Ioan Damaschinul în ziua Lui de cinstire, și în același timp frățiilor voastre. Acest volum de carte se citește cu creionul în mână pentru că este o sinteză integrală în care am căutat să interpretez fiecare imn, fiecare Catavasie și întreg Canonul Sfântului Ioan Damaschin, în partea a doua a acestei lucrări. Mereu în suflet până astăzi îmi răsună în urechi, mai ales în noaptea pascală când te duci să iei lumina sfântă de la biserică și să rostești mai ales Catavasiile cu tot Canonul propriu-zis,  pe care astăzi din păcate nu-l mai facem din cauză că primează alte cele” – subliniază pr. conf. univ. dr. habil. Adrian – Gheorghe Paul.

Subiectul celui de-al doilea volum al autorului, „Dimensiunea divino-umană a filantropiei creștine în viziunea bisericii ortodoxe”, organizat în cuprinsul a 5 capitole, se polarizează în prima parte în jurul conceptului de filantropie, concept care desemnează actul de binefacere în raport atât cu omul sărac, cât și cu cel bogat, pe când în cea de-a doua parte în jurul Învierii Mântuitorului Iisus Hristos:

„Am căutat în paginile cărții să sintetizez care era învățătura socio-umană, chiar filantropică pe care Sfântul Ioan Damaschinul o are vizavi de făptura umană. Această făptură înzestrată de către Creator nu numai cu rațiune și sentimente, ci și cu libertate de exprimare, de a se pune cu adevărat în slujba Creatorului. Despre relația omului cu Dumnezeu veți vedea în prima parte a lucrării. Partea a doua, într-o sinteză profundă este ceea ce Sfântul Ioan Damaschinul a gândit, am zis eu, despre așa-zisa Învierea Mântuitorului Iisus Hristos” – precizează autorul. 

„Plecând de la definiția filantropiei care înseamnă iubirea față de om, constatăm că definiția data de dicționare – acțiune de binefacere întreprinsă în folosul oamenilor săraci, ar trebui completată – nu doar a oamenilor săraci, pentru că acțiuni de caritate putem face și față de cei bogați. Deci dacă filantropie înseamnă binefacere, consider că această carte este o binefacere reeditată după mai bine de zece ani, pentru că se consider mereu actuală, iar filantropia se pliază perfect pe credința noatră strămoșească și nu o putem detașa de partea aceasta divină” – subliniază conf. univ. dr. habil. Ioan Mircea Farcaș – decanul Facultății de Litere din Baia Mare.

Conf. univ. dr. habil. Ioan Mircea Farcaș alături de pr. prof. univ. dr. habil. Mihai Himcinschi, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, fost conf. univ. dr. Ștefan Vișovan și pr. conf. univ. dr. habil. Adrian Gheorghe Paul

Manifestările științifice organizate în cadrul Simpozionului Național, prin a lor profunzime spirituală, au capacitatea pe lângă o educare temeinică privind latura religioasă și personalitățile aferente acesteia, în a conștientiza publicul cu privire la importanța anumitor aspecte pe care creștinătatea le neglijează nejustificat. Înzestrat cu rațiune, sentimente și libertate de exprimare, omul trebuie să fie o ființă filantropică, Sfântul Ioan Damaschinul îndemnând deci la un dublu angajament, atât față de Dumnezeu, cât și față de ceilalți. 

Credit foto: Daiana Hanțig – studentă la specializarea Jurnalism la Facultatea de Litere din cadrul Universității Tehnice din Cluj – Napoca, Centru Universitar Nord din Baia Mare.