Pe 28 iunie 1940, Basarabia și Bucovina de Nord au fost ocupate de Uniunea Sovietică, marcând un moment critic în istoria României și a regiunii. Acest eveniment, care a avut loc acum 84 de ani, a avut consecințe profunde asupra populației locale și a relațiilor internaționale din Europa de Est.
În contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, a jucat un rol esențial în trasarea sferelor de influență în Europa de Est. Acest pact includea un protocol secret care prevedea anexarea Basarabiei de către URSS.
Basarabia, parte a României din 1918, și Bucovina de Nord au fost vizate de Uniunea Sovietică pentru extinderea teritoriului său. Pe 26 iunie 1940, URSS a emis un ultimatum către România, cerând evacuarea administrației și armatei române din aceste regiuni. În fața presiunilor sovietice și a lipsei de sprijin internațional, guvernul român a fost forțat să accepte aceste cereri, iar trupele sovietice au intrat în Basarabia și Bucovina de Nord pe 28 iunie 1940.
Ocuparea acestor teritorii a avut consecințe dramatice pentru populația locală. Mii de oameni au fost deportați în Siberia și alte regiuni îndepărtate ale Uniunii Sovietice, iar proprietățile lor au fost confiscate. Administrația sovietică a implementat politici de rusificare și de colectivizare forțată, schimbând radical structura socială și economică a regiunii.
Pentru România, pierderea Basarabiei și Bucovinei de Nord a fost o lovitură dureroasă, alimentând sentimentele de frustrare și resentiment față de marile puteri care au dictat soarta Europei de Est. Acest eveniment a influențat semnificativ politica externă a României în anii următori, contribuind la orientarea sa către puterile Axei în încercarea de a recupera teritoriile pierdute.
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord rămâne un capitol tragic în istoria regiunii, amintind de suferințele și sacrificiile îndurate de populația locală în timpul unei perioade tumultuoase din secolul al XX-lea. După 84 de ani, memoria acestor evenimente continuă să influențeze percepția istorică și identitatea culturală a românilor.
Sursă foto: Revista ART-EMIS