Un aspect mai puțin cunoscut al modificărilor genetice

În orientarea lumii civilizate spre un stil de viață sănătos, tot mai multe persoane sunt interesate de nutriție, alimentația devenind un moft, iar majoritatea producătorilor alimentari oferă o atenție deosebită calității și valorii nutritive a alimentelor în procesele de prefabricare. Cu toate acestea, resursele de hrană ale planetei sunt limitate. În acest context, multă lume este reticientă la alternativa pe care o reprezintă produsele ori organismele modificate genetic.

Au aceștia dreptate? Sunt opiniile lor juste în privința produselor modificate genetic? Reprezintă acestea un pericol pentru sănătate? În vederea rezolvării acestor chestiuni și a altor întrebări în acest sens aducem în atenția dumneavoastră unele aspecte mai puțin cunoscute astăzi despre organismele modificate genetic. Prin modificare genetică se înțelege o modificare în structura genetică a unui organism viu. Genele sunt niște unități moleculare ale organismelor vii de care acestea depind în sensul că genele conțin și codează informația pentru construirea și menținerea funcțiilor celulare la un organism și totodată transmit mai departe trăsăturile descendenților. Modificările genetice sunt realizate fie indirect, prin controlare, selectare și încrucișare de exemplare, fie direct, prin intermediul biotehnologiei moderne și a ingineriei genetice care ușurează identificarea anumitor gene specifice în scopul unei schimbări planificate.

Pentru prima dată în istorie omul a operat modificări genetice indirecte pe plante. Grânele au fost primele plante modificate genetic, îndeajuns de importante încât să determine ființele umane să se gândească la viitor, lucru care a declanșat și o modificare a stilului lor de viață: din nomazi vânători-culegători aceștia au devenit agricultori și au început să manifeste tendința de a se așeza într-un anumit spațiu.

În prezent, în ce privește modificarea genetică a grânelor, poate fi vorba aproape exclusiv doar de o modificare directă, realizată prin intermediul biotehnologiei și a ingineriei genetice. Noile tehnologii precum CRISPR-Cas9 sau NgAgo permit modificarea genelor în sensul înlocuirii, ștergerii ori adăugării de secvențe de ADN, și de regulă sunt considerate ca fiind de folos, în special atunci când genele individuale nedorite sunt dezactivate pentru îndepărtarea structurilor nedorite ori atunci când o genă este preluată de la un exemplar și implantată într-un altul pentru obținerea unei structuri dorite. Însă acestea ridică și un rând de probleme, de la probleme de ordin genetic la probleme de ordin etic. Tehnologia de tăiere și transferare a ADN-ului duce la mutații de ordin experimental a căror rezultate și efecte ulterioare nu se cunosc dinainte.

Dar schimbarea genetică în general, și a grânelor în special, poate surveni și prin accident (de exemplu printr-un dezastru ecologic cu efecte dăunătoare pe un timp îndelungat), ea poate surveni și pe cale naturală în sensul adaptării plantei la condițiile solului, la condițiile atmosferice și climatice. Factorii care influențiază fotosinteza – adică funcția de a prepara substanțe nutritive din substanțe minerale, în prezența luminii și clorofilei – cei externi cuprinzând Dioxidul de carbon (CO₂), lumina și temperatura din atmosferă, și cei interni mai importanți și în legătură directă cu factorii externi, cuprinzând apa cu sărurile minerale din plantă și cantitatea de clorofilă, la ieșirea din anumiți parametri acești factori aduc modificări importante la nivel genetic.

Schimbarea genetică aplicată unui organism – indiferent dacă e vorba de unul uman, animal ori vegetal – în mod artificial determină ca acesta să acumuleze o zestre genetică care nu este naturală, prin urmare acesta este un organism care nu se regăsește în natură și care poate transmite caracteristici noi; pe lângă acestea netrecând cu vederea și alte implicații de ordin științific și bioetic.

În timp ce populația Occidentului preferă în prezent o alimentație cât mai naturală, obiceiurile de consum rămân neschimbate și anual milioane de tone de mâncare ajung să fie irosite, aruncate efectiv la coșul de gunoi, pe când oamenii din țările afectate de război, foamete și instabilitate politică și socială se pot considera norocoși dacă beneficiază de un pahar cu apă curată odată pe săptămână. În acest sens, alternativa pe care o reprezintă organismele și alimentele modificate genetic ori obținute pe cale artificială pot ameliora în mod substanțial nevoia de hrană a celor mai puțin privilegiați din ale părți ale lumii, și nu numai. În prezent, oamenii de știință fac eforturi deosebite pentru a reduce costul realizării alimentelor pe această cale, totodată se preconizează că în viitorul apropiat alternativa organismelor și produselor modificate genetic va intra în conștiința publicului, fiind imposibil de ignorat.