Premiile Ig Nobel 2021

O parodie a premiilor Nobel, premiile Ig Nobel au o tradiție mai scurtă în timp, apărând în scenă acum trei decenii. Aceste premii s-au decernat pentru „realizări care-i fac pe oameni să râdă, apoi să gândească”. Premiul cel mare în acest caz este 10 trilioane de dolari.

Anul acesta ceremonia de decernare a avut loc online pe 9 septembrie și a oferit premii pentru realizări magnifice în domenii variate precum biologie, chimie, economie sau pace. Ea poate fi urmărită aici:

Astfel, pentru premiul în biologie, Susanne Schötz din Suedia a studiat în detaliu gama largă de sunete scoase de pisici și alte metode de comunicare prin care acestea î-și iau în seamă sclavii. În cazul ecologiei, un grup de cercetători (din Spania și Iran) a studiat la modul serios gumele de mestecat, aruncate, pe stradă. Pentru chimie și-au reunit puterile oameni de știință din Germania, Regatul Unit, Noua Zeelandă, Grecia, Cipru și Austria pentru analiza miresmelor din cinematografe și legătura lor cu conținutul peliculelor proiectate. Poate vom putea astfel afla în sfârșit și la un nivel mai profund diferențele esențiale dintre cinematografia autohtonă clasică și noul val. Premiul pentru economie a fost ridicat de Pavlo Blavatskyy care a cercetat din greu corelația dintre obezitatea politicienilor și nivelul de corupție dintr-o țară. Nu întâmplător studiul lui Blavatskyy s-a bazat pe cercetări realizate în state post-sovietice. Ce bine că astfel România nu a mai încăput printre ele!

Medicii și-au adjudecat anul acesta premiul pentru orgasme și decongestionare nazală, iar premiul pentru pace a fost acordat unei echipe care a testat cât de utile sunt bărbile pentru protejarea de pumni în evoluția speciei. În fizică s-a căutat răspuns la întrebarea „de ce pietonii nu se ciocnesc constant unii de alții?” iar cineticienii au contribuit cu rezolvarea problemei complementare: „de ce câteodată pietonii se ciocnesc unii de alții?”. Entomologii au venit cu informații despre controlul populației de gândaci pe submarine, iar cei pasionați de transport pot în sfârșit afla cum este mai sigur să transportăm aerian un rinocer.

Din păcate România nu prea are laureați în această listă, cu atât mai puțin instituții de prestigiu. Și nu neapărat din motiv că nu am avea un arsenal serios când vine vorba de rezultate într-ale cunoașterii. Există totuși excepții, și de data aceasta datorită finanțării oferite de alte state: o cercetătoare în antropologie de origine română, împreună cu colegii, a studiat oameni și cimpanzei pentru a conchide că aceștia se imită la fel de des și la fel de bine unii pe alții.

Ceea ce însă este un adevărat motiv de mândrie: premiul pentru economie oferit lui Habip Gedik, Timothy A Voss și Andreas Voss, care au avut îndrăzneala să se ocupe de studiul banilor murdari și ierarhizarea lor în funcție de cât de mult pot să rețină bacterii. Rezultatul? Ne putem mândri de Leul nostru autohton, suntem pe primul loc!

Lista completă a premiilor și linkurile la studiile unde sunt prezentate descoperirile se poate găsi aici.