Obiceiuri de Paște

Tămaș Oana Larisa

Sărbătoarea Pascală este una dintre cele mai mari sărbători creștine. În tradiţia ortodoxă,
începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. Din punct de vedere religios ea
semnifică învierea Domnului Iisus Hristos.

Sursa: Pagina de Facebook Parohia “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” Satu Nou de Sus

Ziua de Paște este tot timpul duminica. Luni și marți este ziua a doua și a treia de Paște.
Săptămâna de după Paște o numim „săptămâna Paștelui” . Săptămâna de dinaintea Paștelui se
numește Săptămâna Patimilor.
În Săptămâna Patimilor se definitivau pregătirile. Pentru sfintele Paști totul trebuia să fie
în bună rânduială, locuințele să fie îngrijite și curate. Se termina curățenia, se vopseau ouăle, se
făcea pasca, se tăiau mieii.
O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această
zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie
curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.

Sursa foto: https://ziarulunirea.ro/obiceiuri-traditii-si-superstitii-romanesti-de-paste-credinte-si-superstitii-de-paste-257440/

Pentru români încondeierea ouălor de Paște are o importanță deosebită. Nu există
gospodărie unde să nu fie ouă de Paște.
Despre proveniența religioasă a ouălor de Paști sunt multe legende. Una dintre ele
povestește despre Maria care s-a dus la Iisus când acesta era răstignit pe cruce. În marea ei
durere, Maria începu să plângă și puse un coș cu ouă la picioarele lui Iisus. S-a scurs sânge pe
ouă, așa că ele s-au înroșit. Se zice că după învierea Mântuitorului, Maria a făcut ouă roșii și
Pască pe care le-a împărțit fiecărui om pe care îl întâlnea pe stradă și-i zicea „Hristos a înviat!”.
În Muntenia ouăle încondeiate se duceau joia la biserică și se lăsau acolo până în
duminica Paștelui. Alegerea ouălor care vor fi încondeiate este un proces important. Se aleg cele
mai proaspete și frumoase ouă din fiecare gospodărie. Desenele se fac cu chișița și cu ceară de
albine. Ceara se pune într-un păhărel deasupra unei lumânări pentru a fi topită. Cu chișița se ia pe
vârful acului ceară topită, după care se întinde ceara cu acul chișiții obținând modelul dorit.
Înroșirea ouălor se face în zilele noastre cu prafuri chimice. În anii de demult însă,
înroșirea se făcea cu scoarță de arin roșu, coji de ceapă și sfeclă.


Pasca este cea care a dat numele sărbătorii. Este coptura din făină de grâu, din aluat
dospit, cu sare și lapte de vacă. Are forma circulară cu împletituri pe margine sau chiar pe mijloc.
Împletiturile din mijloc au forma crucii, pe care a fost răstignit Iisus.
Pe lângă bucatele coapte la cuptor pască, cozonaci, majoritatea țăranilor pregăteau pentru
masa de Paște friptura și drobul de miel.
La Slujba religioasă, în noaptea Învierii oamenii merg la biserică și asistă la slujbă. Cine
nu merge se zice că se îmbolnăvește și petrece tot anul până la Paștele viitor în neajunsuri și boli.
Una dintre datini este înconjurarea bisericii. Toți credincioșii au în mână câte o lumânare pe care
o aprind de la flacăra preotului. Lumina Sfântă adusă din Ierusalim, și se înconjoară biserica de trei orei. Cei fără lumină se consideră a fi ticăloși și netrebnici. La finalul slujbei, preotul din ușa bisericii oferă enoriașilor pască îmbibată în vin.

Sursa foto: Pagina de Facebook Parohia “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” Satu Nou de Sus

Cei care nu au ajuns la biserică vor primi pască de la cunoscuți sau familie. Pasca este
primul aliment care trebuie consumat în ziua sărbătorii. Firmituri de pască se obișnuia a se da
animalelor. Obiceiul pâinii pascale este specific zonei Ardealului, Munteniei și Transilvaniei.

Sursa foto: Pagina de Facebook Parohia “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” Satu Nou de Sus

Fiind o sărbătoare atât de importantă, în ziua de Paște era complet interzis să lucrezi, să
asculți muzică sau chiar să călătorești. Din aceste motive, la țară, obiceiul era ca toți tinerii să se
strângă în curtea bisericii. Obișnuiau să ciocnească ouă, să bată toaca sau să tragă clopotele.
Scopul este de a face cunoscută învierea lui Iisus Hristos.
În unele zone din Maramureș în săptămâna Patimilor mai exact din Joia Mare până în
Ziua de Paște se bate doar toaca iar din ziua de Paște se trag și clopotele, toaca va fi bătută până
la Rusalii.
În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este
păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un
ospăţ, cu mâncare și băutură, atât pentru „hoţii”, cât şi pentru „păgubaşii”. Dacă aceia care au
încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.
În Transilvaniei,obiceiul cunoscut sub numele de „stropit”provine de la maghiari. Băieţii
merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se
veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu
prietenii.

Sursa foto: https://www.gazetanord-vest.ro/2016/03/obiceiuri-de-pastele-catolic/

În zona Câmpulung Moldovenesc, dar și în unele zone din Maramureș datina se
deosebeşte prin complexitatea simbolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de
binecuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşează
în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului să sfințească şi
să binecuvânteze bucatele din coşul pascal, iar fiecare creștin poate dona bisericii orice din coșul
cu bucate.

Sursa foto: Pagina de Facebook Parohia “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” Satu Nou de Sus

Un foarte frumos obicei se păstrează în Maramureş, zona Lăpuşului. Dimineaţa în prima
zi de Paşti, copiii până la vârsta de 9 ani, merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea
Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi
urează gospodarilor „Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai
întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie neînțelegeri tot restul anului.
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu
apă neîncepută. Cu această apă se spală pe față în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi
aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la
ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar
ele, pentru a-şi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le ofere un ou roşu.
În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ou roşu şi unul alb
într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să îşi clătească fața cu apă şi să îşi
atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului
cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.
Pe lângă tradiții și obiceiuri, de Paște există superstiții, cum ar fi:

  • La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa,
    are un rol purificator.
  • În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea
    ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de
    câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.
  • Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi
    naturale, supărări.
  • În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se
    spune că vei avea vederea buna în restul anului.
  • Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus
    un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii,
    prosperităţii şi sporului în toate.
  • În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.

Obiceiurile de Paște sunt o parte importantă a tradițiilor noastre și aduc cu ele o bogată
istorie și semnificație culturală. Indiferent de obiceiurile specifice ale fiecărei familii sau regiuni,
sărbătoarea Paștelui ne aduce împreună pentru a celebra renașterea, speranța și bucuria. În această
perioadă, să ne bucurăm de momentele petrecute cu cei dragi și să ne amintim întotdeauna de
importanța tradițiilor și valorilor noastre.

Sursa: https://ziarulunirea.ro/obiceiuri-traditii-si-superstitii-romanesti-de-paste-credinte-si-superstitii-de-paste-257440/