„Domnița” (Damsel) este un film în care o domniță supusă trebuie să accepte căsătoria cu un prinț. Pe parcursul filmului descoperă că familia regală vrea doar să o sacrifice pentru a plăti o datorie mai veche. Aruncată într-o peșteră unde există un dragon care scuipă flăcări, această tânără trebuie să se bazeze doar pe propria ei voință și inteligență pentru a putea scăpa cu viață.
Filmul a apărut anul acesta, în urmă cu doar câteva luni și a făcut furori. Se pare că scenaristul Dan Mazeau (deținător de 2 premii Oscar din 12 nominalizări) și regizorul Juan Carlos Fresnadillo au cucerit inimile publicului prin apariția acestui film.
„Domnița” sau „Damsel” este disponibil pe Netflix și are o durată de 1h 49 min.
În filmul „Domnița”, regizorul utilizează lumina nu doar ca un simplu instrument de iluminare, ci ca un adevărat limbaj vizual ce contribuie esențial la narațiunea și atmosfera peliculei. De la primele cadre, suntem introduși într-o lume unde lumina naturală domnește, sugerând o stare de puritate și autenticitate a personajelor și a epocii în care se desfășoară acțiunea.
Pe măsură ce povestea progresează, regizorul se joacă cu contrastul dintre lumina caldă a zilei și întunericul nopții, evidențiind dualitatea temelor abordate. Scenele iluminate slab, cu lumânări tremurătoare sau focuri pâlpâitoare, adaugă o doză de mister și întăresc tensiunea narativă, în timp ce umbrele lungi și adânci aruncă o presimțire asupra destinului personajelor.
Un moment de răscruce în film este scena balului, unde lumina strălucitoare a candelabrelor pune în evidență fastul și măreția curții regale, dar, în același timp, lasă să se întrezărească măștile sociale ale personajelor. Aici, cadrele largi ne permit să absorbim opulența decorului, în timp ce cadrele apropiate ne focalizează atenția asupra expresiilor complexe ale protagoniștilor, trădând emoții ascunse.
Simbolismul luminii și umbrei atinge apogeul în scena confruntării finale, unde lumina și întunericul se ciocnesc, reflectând lupta interioară a domniței și alegerea ei între datoria față de coroană și propriile dorințe. În această scenă, lumina devine un personaj în sine, ghidându-ne emoțiile și accentuând gravitatea momentului. Alternanța rapidă între luminozitate și penumbra, între claritate și ambiguitate, subliniază conflictul interior și ne pregătește pentru rezoluția dramatică.
Astfel, “Domnița” este un film în care lumina joacă un rol esențial, ajutând la construirea unei lumi cinematografice pline de semnificații și emoții. Regizorul reușește să creeze o experiență vizuală memorabilă, în care fiecare rază de lumină și fiecare umbră contribuie la povestea captivantă și la dezvoltarea complexă a personajelor.
Sursă foto: https://www.netflix.com/title/80991090