Muntele Șatra, ascunzătoarea haiducului Pintea Viteazul

Muntele Șatra este înconjurat de satele: Costeni, Stoiceni, Izvoarele, și Ciocotiș. Muntele reprezintă o prelungire sud-vestică a Munților Lăpușului ce separă Depresiunea Lăpușului de Munții Gutâi si Depresiunea Copalnic. Șatra este un munte de origine vulcanică și are aspectul unei fortificații naturale, măsurând aproximativ 1.040 metri. Muntele are forma unui con nivelat în partea superioară și este înconjurat de un larg piemont cu păduri de fag și versanți ce alternează cu pășuni și fânețe.

La poalele stâncosului dinspre Depresiunea Lăpușului, la 720 m altitudine este așezată Mănăstirea Șatra, ctitorită după 1990 de preotul Ioan Cosma. Mănăstirea a fost zidită cu ajutorul oamenilor credincioși din zonă, astăzi înălțându-se aici biserica, chiliile, biblioteca și trapeza.

Muntele Șatra

Legenda lui Pintea Viteazul

Muntele Șatra mai poartă și denumirea de Șatra Pintii deoarece potrivit legendelor populare locale aici își avea una dintre reședințe haiducul Pintea Viteazul. Fiu de nobil, Pintea se împotrivea stăpânirii și lupta pentru drepturile oamenilor din zonă.  Aici mai există și astăzi o fântână lângă care se află Schitul Șatra și o peșteră ce poartă numele vestitului haiduc, dar și Izvorul Pintii lângă care este ridicată Mănăstirea Șatra.  Legendele ce povestesc despre bogățiile ascunse de Pintea și haiducii lui în împrejurimi sunt transmise și astăzi printre localnicii din zonă de către bunici și străbunici nepoților și strănepoților.

Portretul lui Pintea Viteazul
(Sursă foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83)