Interviu DirectMM

Am realizat un interviu cu Cătălin Țineghe, redactorul-șef al DirectMM.ro, care ne-a vorbit despre viziunea sa editorială, echilibrul între actualitate și articole de durată, și evoluția publicației de la înființare până în prezent.

1. Care este viziunea ta pentru direcția editoriala a publicației DirectMM?

DirectMM este un site de știri generalist, în primul rând. Acest lucru înseamnă că acoperă toată gama de domenii, de la cultură la sport, de la religie la educație. În opinia mea, direcția editorială trebuie să se mențină, pentru a permite cititorului să primească informații din tot ansamblul comunității noastre. Ca atare, transformarea într-un site de nișă ar conduce la îndepărtarea unor cititori fideli. Fidelizarea realizată în timp și concretizată printr-un număr mare de urmăritori se poate menține doar prin păstrarea tipului de conținut consacrat, cel cu care s-au obișnuit oamenii. Desigur că unele domenii sunt mai bine reprezentate în conținutul postat decât altele, dar acest lucru se întâmplă în urma adaptării la solicitările cititorilor. Cu toate că un ziar trebuie să fie aproape de nevoile cititorilor, trebuie să și dețină componenta de educație a presei. Mă refer la faptul că, dacă ar vrea doar știri simple, este de datoria noastră să propunem teme de reflecție, prin care cititorul să simtă că a învățat ceva.


2. Cum planifici sa menții un echilibru intre conținuturile de actualitate și cele care pot genera interes pe termen lung?

Un site de știri generalist are două componente. Prima este actualitatea, pe care nu o poți ignora. Conține toată gama de evenimente care se desfășoară în aria noastră de interes, de la cele planificate, așa cum sunt ședințele de Consiliu Local, Consiliu Județean sau conferințe de presă, ele, în sine, generatoare de subiecte, la cele neplanificate, așa cum sunt accidentele, incendiile, reținerile și arestările. Acestea se acoperă în mod firesc, în timp real. A doua componentă este constituită din articolele de creație. Fie că vorbim despre reportaje sau interviuri, ele sunt conținutul care face diferența dintre site-ul tău și ceilalți. Ca atare, programăm zilnic când se va publica un articol de creație. Ele se realizează în paralel cu actualitatea în sine și stabilim un program în ceea ce privește publicarea lor. Desigur că pot apărea modificări în funcție de agenda zilnică. Însă, importanța celor din categoria 2 este foarte mare, întrucât, așa cum ai menționat și tu, impactul lor este pe termen lung, nu se disipă odată cu actualitatea temporară.


3. Cum abordezi situațiile de conflict sau divergente create in echipa redacției?


Dialogul este necesar în orice organizație, firește și într-o redacție. Cel mai important este să atenuezi impactul unui conflict, în prima fază. Imediat după aceea, trebuie ascultate ambele părți, pentru a analiza cu celeritate situația. Ulterior, se realizează medierea părților, pentru a găsi soluția adecvată pentru a preveni un conflict în viitor. Dacă doar îneci conflictul în fașă, dar nu cauți soluții de prevenție, nu ai rezolvat nimic. Riști ca situația să se repete. Dar pentru a soluționa problema, celeritatea și imparțialitatea sunt necesare.



4. Ce strategii utilizezi pentru a menține și a îmbunătăți calitatea conținutului produs de echipa ta?

Ca în orice domeniu, și în jurnalism este necesară perfecționarea continuă. În sensul în care, un jurnalist trebuie să conștientizeze faptul că trebuie în mod permanent să își dorească să fie mai bun. În cazul în care apare perioada de plafonare sau, pur și simplu, un trac al scriitorului, el trebuie ajutat să se redescopere și să își găsească subiectele care să i se pară suficient de atractive, pentru ca atunci când le abordează, să fie implicat la maximum. Acest lucru se întâmplă având un dialog cu jurnalistul în cauză, prin care să descoperi ce interese sau pasiuni are și sugerându-i să descopere povești sau oameni în acea arie de interes. Sau, pur și simplu, îi spui ca, atunci când merge pe stradă, să circule cu ochii larg deschiși. Uneori subiectele sunt lângă tine, dar ești prea lipsit de preocupare să le vezi.


5. Cum te asiguri că redactorii tăi sunt actualizați cu ultimele trenduri din domeniul jurnalismului și comunicării?

Un jurnalist implicat simte singur când are nevoie de autoperfecționare. În ceea ce privește noile trenduri în ceea ce privește jurnalismul, este suficient să ai o discuție liberă, dar sinceră, alături de echipă (de aceea sunt importante acele ieșiri împreună), prin care descoperim ce funcționalități s-au mai inventat pe rețelele de socializare și care ne pot ajuta în promovare, în viitor. Suntem într-o eră în care oricare din echipă poate afla primul un nou trend care să fie de ajutor organizației.


6. Cum evaluezi și monitorizezi performanța individuală a membrilor echipei tale?

Fiecare jurnalist poate avea o zi bună sau proastă, o săptămână bună sau proastă sau chiar o lună bună sau proastă. Cea mai bună evaluare este să ai încredere în fiecare dintre colegii tăi că are (sau învață) ideea de autoevaluare. Mă refer că ar fi absurd să contabilizezi numeric câte articole a scris fiecare într-o lună sau câte articole într-o lună au avut succes. Așa cum am spus, un individ poate avea luni bune și luni proaste. Dar este foarte important ca la fiecare performanță individuală, acel jurnalist să primească aprecierea necesară, fără a leza sau descuraja colegii săi.


7. Cum creezi și menții relații de colaborare eficiente cu departamentele din cadrul publicației ?

Un ziar este un întreg. Fiecare departament funcționează datorită celorlalte, niciunul nu este performant de sine stătător. Uneori ședințele pot genera temeri, mai ales în condițiile în care, de-a lungul timpului, unii conducători de publicații le-au folosit pentru a da, de regulă, vești proaste. Tocmai de aceea, aceste ședințe pot să fie și într-un cadru informal. Un cadru mai destins poate genera, paradoxal, mai multă atenție și feedback pozitiv decât clasicile ședințe în care vorbește șeful și toți ceilalți ascultă (moda altor vremuri). Relaționarea dintre departamente este necesară, iar crearea unor linii de dialog (mici protocoale) ajută mult organizația. Adică, stabilim. Dacă se întâmplă o situație de genul X, Y va proceda așa. Să le numim mici protocoale. Dar acestea intră într-o obișnuință dacă discuțiile aplicate în cadrul informal s-au dovedit a fi de succes.




8. Care consideri că sunt principalele tale calități și cum te ajută acestea în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu?

Fiecare jurnalist are calități și defecte. Încep cu defectele. Mi se întâmplă uneori să am acel trac al scriitorului. La un moment dat, se întâmplă să te blochezi, iar creativitatea ta să scadă. De regulă se întâmplă când acumulezi oboseală. A fi workacholic poate fi, totodată, calitate și defect. Uneori riști să îți pui sănătatea în nesiguranță. Ca și calități, ar fi culmea să le evidențiez eu, am vorbi despre narcisism, mai degrabă. Ar fi de preferat să le evidențieze colegii. Cred, totuși, că am aptitudini pe zona de organizare și că sunt foarte implicat și loial proiectului în care sunt implicat.



9. Cum a fost debutul Direct MM? Și care au fost jurnaliștii cu care s-a pornit acest ziar online?

DirectMM.ro a debutat în 2017. Dar, din informațiile pe care le dețin, a început cu Nancy Gagniuc, Dana Gagniuc, Rafael Hekman și Tiberiu Sabo. De atunci, redacția a suferit mai multe modificări de componență. Niciunul dintre cei cu care s-a început nu a rămas în colectivul redacțional, ei fiind implicați în alte activități, fie în mass-media, fie în zone apropiate mass-media, de comunicare și de cultură. Eu am venit în cadrul acestui proiect la finalul anului 2019 – începutul anului 2020.


10. Cum consideri că este văzut acest ziar online prin prisma cititorilor si a feedback-ului primit de la ei?

Ținând cont de faptul că se află în topul celor mai urmărite ziare din Maramureș (și nu numai, avem cititori fideli din toată țara și din străinătate), părerea mea este că feedback-ul este unul pozitiv. Trebuie să remarc că din 2019-2020, am reușit să triplăm numărul de urmăritori, așadar ajustarea la noile tendințe și realizarea de conținut cât mai interesant a fost de bun augur din prisma numărului de cititori. Desigur, ca oriunde, mai sunt lucruri de modificat și îmbunătățit.



11. Care au fost publicațiile cu cel mai mare impact asupra publicului? Ne poți da 2-3 exemple?

Este foarte dificil de contabilizat care au fost cele mai de succes, întrucât intervin mai mulți parametri. Unele au avut succes din prisma reacțiilor, altele din prisma comentariilor și altele din prisma preluărilor de către colegii din presa centrală. Sunt multe preluate de site-uri locale, dar și de site-uri naționale, de notorietate. Îmi vin în minte acum câteva. Am realizat o anchetă în ceea ce privește uciderea unei eleve de la Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din Baia Mare, criminalul fiind iubitul ei. Informațiile exclusive au condus la o imagine mult mai amplă asupra cazului, care au sprijinit, într-o formă sau alta, ancheta oamenilor legii. Avem un interviu cu o tânără artistă din Maramureș, Raisa Vlășan, care a avut un feedback pozitiv uriaș din partea cititorilor. Inclusiv cântecul lansat de ea atunci s-a bucurat de un succes incredibil. La începutul războiului din Ucraina, am aflat că artista Jamala, câștigătoarea Eurovision, a intrat în țară printr-un punct de frontieră al ITPF Sighetu Marmației, informație preluată ulterior, mai departe. Sau aș mai aminti succesul unei borșence, Adina Kofă, câștigătoare a Miss Tourism, articol distribuit de presa internațională. Și ar mai fi multe…


12. Mi-aș dori să împărtășești cu noi care au fost cele mai dificile momente din viața de redactor-șef la Direct MM?

Cel mai dificil este să gestionezi relaționarea cu factori externi. Sunt unii cititori care au eronata impresie că un site de știri este dator să le rezolve problemele. Mai precis, unii au senzația că ziarele sunt obligate să dea curs cerințelor lor (unele aberante și care contravin legii), doar pentru că accesarea site-ului este gratuită. Sau, poate, unii au rămas cu percepția greșită că ne aflăm în comunism, iar presa este de stat. Trebuie discutat cu cetățenii în cauză și, în urma discuțiilor, să-i faci să înțeleagă cum stau lucrurile. Un ziar vine în sprijinul cetățenilor, poate publica povestea unui cetățean, dar, în sine, rezolvarea nu este sigură, doar pentru că ”s-a dat în ziar”. Am avut cazuri de persoane care ne-au condamnat că nu le-am soluționat problema. Ori rolul presei este de a semnala deficiențe, având credința că se vor rezolva sesizările cetățenilor, dar nu poate să influențeze autorități, instanțe, etc. Desigur că am avut și situații, poate majoroitatea, în care, în urma semnalărilor noastre, unele nedreptăți… s-au îndreptat. Dificilă a fost și perioada pandemiei, în care am fost asaltați de antivacciniști, cu privire la faptul că publicam informările venite de la autorități. Și nu, nu am primit bani de la autorități. Dar am avut cititori care ne comentau negativ la fiecare listă de măsuri remisă de autorități. Pe unii îi enervau și sfatul de a se spăla pe mâini timp de 20 de secunde…


13. Cum evaluezi evoluția Direct MM încă de la începuturi și până în ziua de azi?

Ca la orice publicație, începuturile sunt, firesc, dificile. Dar în 2017-2019/2020, pot să evaluez doar din exterior evoluția. La acel moment pentru mine reprezenta concurența pe unele segmente, dar atunci era puțin mai nișat. Din 2019/2020 până în prezent, s-a triplat numărul de urmăritori prin deschiderea sa către generalism. Totuși, din 2023, avem o creștere a conținutului pe cultură, care, într-adevăr, este unul mai de nișă. Dar, orice ziar trece prin continuă transformare, așa cum sunt și vremurile și, desigur, suntem nevoiți permanent să ne reinventăm și să aducem noutăți, altfel ne pierdem în mulțime. Consider că ziarul a crescut în mod firesc, mai cu seamă în 2020-2022, iar acum se menține într-o zonă de top a clasamentului. Fără doar și poate, DirectMM.ro este unul dintre cele mai citite ziare din nord-vestul țării și aduce în fața cititorilor conținut de calitate.