Folclorul tradițional românesc

„Folclorul nostru nu numai că este sublim, dar te face să înțelegi totul. E mai savant decât așa-zisa savantă. Și asta într-un fel cu totul inconștient. E mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea. E duios, ironic, trist, vesel și grav!” sunt câteva din cuvintele spuse de violonistul George Enescu în publicația Timpul, 1939, nr.184, atunci când își exprimă sentimentele față de folclorul autentic românesc.

În opinia mea, folclorul românesc reprezintă una dintre mândriile noastre naționale, care prin mesajul său, reușește să transmită copiilor sentimente profunde de dragoste, admirație și mândrie față de țara în care s-au născut. Dispariția obiceiurilor, a tradițiilor și datinilor populare și absența spiritului motivațional din rândul tinerilor de a duce mai departe tradiția românească cu ajutorul dansurilor populare, sunt câteva aspecte care contribuie la pierderi imense în ceea ce privește istoria românească.

Sursa foto: https://folclor-romanesc.ro/colocviului-coregrafia-dansului-traditional-astazi/

Am ales să dezvolt această temă a tradiționalismului, deoarece mereu am fost atrasă de tot ceea ce înseamnă istorie, tradiție, dar și obicei străvechi. Deseori ascultam poveștile bunicii despre vremurile copilăriei ei, când se făcea șezătoare cu toate fetele și femeile din sat pentru a țese și a face costume cu specific tradițional care vor rezista peste ani și ani. Obiceiurile acelea străvechi vor rămâne doar istorie, atât în amintirea bunicilor, cât și a nepoților, deoarece mulți copii din zilele noastre abia mai cunosc sensul cuvântului „tradițional”, având prioritare alte lucruri mult mai importante decât istoria neamului din care ei se trag.

Însă, cu toate aceste aspecte, printre copiii mai puțin atrași de folclor, mai găsim și câțiva care abia așteaptă să ducă tradiția mai departe prin portul și dansul popular. De aceea, folclorul trebuie dus mai departe prin aceste lucruri și totodată să stârnească publicului sentimente profunde. Promovarea folclorului trebuie să reflecte o viziune despre lume, viață, valori și convingeri, pe care portul popular le-a trăit de-a lungul anilor datorită schimbărilor suferite pe tot parcursul istoriei, de la strămoșii noștri până în prezent.

Arta populară manifestată sub toate aspectele ei reprezintă o bogăție neprețuită pentru toți cei care își iubesc patria și neamul. Începând cu obiceiurile prilejuite de la fiecare eveniment, până la cântecele și strigăturile specifice sunt un izvor nesecat pentru cel care vrea să le cunoască și să le adune împreună pentru a le dărui din nou, așa cum spunea și Anton Pann : „De la lume adunate/ Și-napoi la lume date!”

Frumusețea portului național atât de diversificat prin regiunile țării, frumusețea dansului și cântecului popular, la fel de diferit de zonele de proveniență, datinile și obiceiurile străbune, dar și obiectele de artă populară lucrate manual și cu sufletul de către artiștii populari, vor rămâne veșnic valori spirituale românești de neuitat.