Vreme favorabilă în mijlocul toamnei pentru iubitorii de culori ale naturii. Cerul este senin, soarele se pare că este alături de cei care vor să facă o mică excursie pentru a se relaxa și a vizita locuri noi. Am hotărât împreună cu prietenii să facem un tur prin Maramureșul nostru.
Drumul este destul de lung, iar programul Mocăniței este devreme, deoarece din câte am înțeles, toată plimbarea durează cam 6 ore (dus-întors). Pentru a putea vizita cele două locuri pe care ni le-am propus a trebuit să ne trezim cu noaptea în cap pentru a putea porni către Vișeu de Sus unde se află și Mocănița, mai precis la 6:00. Am pornit încântați cu toții de această excursie, începând să ne bucurăm de vreme și de natură încă de la ieșirea din Baia Mare. Am trecut prin Baia Sprie, Dănești, după care am ajuns la Cavnic. Acest oraș este într-adevăr o frumusețe chiar și toamna. Acesta este considerat cel mai cunoscut datorită pârtiilor de schi și altor activități. Mixul de culori ale pădurilor alături de soarele ce pătrundea printre copaci, era o adevărată frumusețe. Fermecați de priveliștea suberbă, nu am remarcat că trecusem de Ocna Șugatag și intram în Bârsana. După care au mai urmat câteva localități și am zărit indicatorul „Vișeu de Sus”. La ora 08:23 am ajuns la destinație așteptând turul. Toată lumea era îmbarcată în trenulețul ce era amenajat interior foarte tradițional, cu bănci de lemn vopsite în două culori pentru a da un aspect primitor. Odată cu sosirea orei 09:00, am pornit și noi în „plimbare”. Fiecare dintre noi eram pregătiți cu telefoanele și aparatele foto pentru a face cât mai multe poze și a nu rata nimic. Era un aer mai rece, dar totuși plăcut. Totul era splendid, copacii în diferitele culori ce vestesc toamna, pe părți vedeam numai pădure ca mai apoi să facem o oprire la un râu care se completa perfect cu imaginile ce le aveam. Nu au lipsit din peisaj nici câinii ce stăteau pentru a primi mâncare, oile la păscut alături de ciobani și nu în ultimul rând stâncile de pe părți. Totul era o adevărată aventură. Am ajuns în cele din urmă, în jurul orei 11:00, la Popasul Paltin unde, domni și domnișoare îmbrăcați în haine populare, ne așteptau la joc, muzică, mâncare și voie bună.
A sosit și clipa întoarcerii în jurul orei 15:00. Bucuroși și încântați de ceea ce am văzut, ne urcăm în mașini și pornim către Săpânța la Cimitirul Vesel. Mergem către Vișeul de Jos, Petrova, Rona de Sus și de Jos, după care ajungem la Valea Cufundoasă și nu în cele din urmă, Sighetu Marmației – Săpânța. După minunata priveliște și experiență pe care am avut-o la Vișeu și după drumul de 2 ore, am ajuns și la renumitul Cimitirul Vesel. Unde, vremea era mai călduroasă puțin și soarele strălucea cu mai multă putere. Intrăm înăuntru și luăm în rând pentru a citi ce scrie pe pietre. Ni s-a făcut piele de găină citind acele rânduri și, la unele am surâs pentru că fiecare cruce, avea o poveste diferită. Culoarea predominantă era albastru, iar fiecare piatră în parte avea imagini pictate reprezentând moartea, obiceiurile sau chipul răposatului. Chiar dacă este un cimitir, mulți apreciază faptul că maramureșenii au făcut un loc ca acesta, chiar dacă se spune că locul este unul în care „se râde în fața morții”. Fiind bucuroși că am reușit să facem ce ne-am propus de multă vreme, ne întoarcem acasă cu amintiri și imagini de neuitat.
