Sânzienele sau Drăgaica, cum sunt denumite în cultura populară, se sărbătoresc pe data de 24 iunie. Tot în aceeași zi, în calendarul ortodox, este sărbătorită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
Sânzienele își au originea într-un vechi cult solar, iar această sărbătoare se mai numește ,,Cap de vară” sau ,,Amuțitul cucului”. Cucul este o pasăre ce cântă doar 3 luni pe an, de la echinocțiu de primăvară pâna la solstițiu de vară.
Credit foto: https://playtech.ro/stiri/traditii-si-superstitii-de-sanziene-zece-lucruri-pe-care-sa-nu-le-faci-in-aceasta-zi-pentru-ca-aduc-mare-ghinion-23294
Sânzienele sunt considerate zâne bune, dar ar trebui să fim foarte atenți, deoarece ele pot deveni și forțe dăunătoare, ajungând chiar să îi lovească pe cei păcătoși cu “lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin vijelii și grindină, lăsând astfel câmpul fără rod și florile fără leac. Numele ,,Sânziene” se referă la câteva elemente strâns legate între ele. Un prim element definește zânele ce își fac apariția în noaptea de 23 spre 24 iunie. Sunt niște fete foarte frumoase care trăiesc prin păduri sau câmpii și sunt închipuite, cel mai adesea, jucând. Alt element se referă la înflorirea florilor galbene care își fac apariția în data de 24 iunie.
Credit foto: paradisverde.ro
Obiceiuri şi tradiţii
În noaptea de Sânziene, la fel ca și în noaptea de Crăciun, se spune că animalele stau de vorbă, iar cine le pândește le poate înțelege graiul și află multe taine.
Această perioadă este un prilej pentru organizarea târgurilor, balciurilor și iarmaroacelor, pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei.
În această noapte se înconjoară casa, grajdurile, câmpurile cu făcliile aprinse, pentru ca anul următor să fie mai bogat. Iar în același timp se fac zgomote puternice pentru a alunga duhurile rele. În zona Maramureșului, mai exact la Borșa se strigă ,,Făclia mare măi coconi!”.
Credit foto: Daiana Hanțig
Celebrarea Soarelui se face prin focuri uriașe care se aprind pe culmile dealurilor, iar în jurul acestora, oameni cu brâuri din pelin se rotesc. La final aruncă brâurile în foc să ardă odată cu toate posibilele necazuri.
În anumite regiuni ale țării, credincioșii obișnuiesc să facă pomenirea morților. Se dau de pomană pachete pentru sufletul celor adormiți, iar mormintele sunt înfrumusețate cu diverse flori.
Odată cu sărbătoarea de Sânziene este sărbătorită și Ziua Universală a Iei. Ia este piesa principală a costumului tradițional românesc – cămașa. Acest termen este atribuit doar cămășii femeiești. Este confecționată din in, cânepă, borangic, bumbac sau pânză albă, împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gat. La umeri și la încheieturile mâinilor, de cele mai multe ori, ia este încrețită pentru a crea volum și un aspect mai frumos.
Credit foto: costumepopulare.ro